Ne am trezit toti in variate momente ale vietii vorbind singuri si imediat dupa, intrebandu ne daca nu am luat o cumva razna. Vorbitul de unu singur este paradoxal marca genialitatii: de exemplu Albert Einstein , un om destul de introvertit mai ales in perioada tineretii, obisnuia sa vorbeasca des singur.
Intr un studiu publicat de o revista de psihologie, doi psihologi englezi au prezentat rolul pozitiv al vorbitului singur. Acesta ar servi la imbunatatirea memoriei.
Poti gasi mai usor un obiect daca ii rostesti numele cu voce tare, singura conditie fiind sa stii cum arata . De exemplu , in momentul in care vrei sa gasesti un mar in casa , rostirea cuvantului mar activeaza zone care arata culoarea rosie si forma particulara a marului , reusind astfel localizarea lui mai exacta.
Bebelusii vorbesc des singuri in cadrul procesului de invatare al limbajului. II veti auzi des prin casa vorbind cu jucaria lor preferata. Aceasta caracteristica ii ajuta la consolidarea cunostiintelor dobandite si a etapelor care ii duc la rezolvarea unor probleme.
Pentru altii, vorbitul de unul singur ii ajuta la calmarea nervilor si la gasirea unor solutii. E ca si cum, tu ai discuta cu tine despre tine si ai incerca sa rezolvi o problema.
Asa ca , in momentul in care te surprinzi vorbind singur, inainte de a te diagnostica cu nebunie, intreaba te daca asta nu e felul tau creativ de a rezolva o problema.
