‘You give me fever’ erau versurile unui cover numit ‘Fever’ cântat de Elvis Presley în 1960. Dincolo de aspectul romantico-ludic al acestui cântec, febra reprezintă răspunsul protectiv al organismului cu rol de a limita o infecție a organismului. Sunt multiple studii care afirmă că supraviețuirea post infecție e mai bună dacă pacientul face febră.
În mod normal, temperatura corpului normală variază între 36,1 și 37,2 grade celsius, aceasta variind în funcție de gradul de activitate al organismului și de temperatura ambientală. Persoanele vârstnice au tendința de a avea o temperatura mai mică decât tinerii. Valorile pot fi măsurate la nivelul limbii, rectal, la nivelul axilei și timpanic, cea mai fidelă evaluare a temperaturii fiind considerată cea rectală.
Creșteri peste valorile normale sunt definite ca puseu febril sau pirexie și reprezintă unul din cele mai frecvente semne medicale. Ea apare la peste 75% din adulți și e e privită cu multă îngrijorare de pacienți, doctori și rudele acestora. Putem să spune că în general există o stare de fobie a febrei, deși mult mai îngrijorătoare e absența ei în condițiile unei infecții.
O situație deosebită e hiperpirexia, adică valoarea febrei peste 40 de grade celsius, cauzată de sepsis, rujeolă sau infecții cu enterovirusuri. O astfel de valoare a temperaturii poate genera efecte devastatoare asupra creierului uman și chiar deces.
Există situații speciale în care apare o creștere marcată a temperaturii în absența unei infecții. Din punct de vedere medical aceasta e o urgență, denumită și hipertermie și apare datorită incapacității organismului de a-și regla corect temperatura internă. Poate îți aduci aminte vara trecută când ai făcut insolație și mureai de frig deși afară erau 40 de grade?
Principalul termostat al organismului este hipotalamusul, un grup de neuroni de la baza creierului. În prezența unui factor extern precum diverse componente din peretele bacteriilor sau factori interni precum sistemul imun, se eliberează prostaglandină E2, care acționează asupra hipotalamusului determinându-l să acționeze pentru a genera adaptarea temperaturii la nivelul cerut. Astfel se produce intern căldură și se împiedică pierderea acesteia din organism. Noradrenalina accelerează arderea depozitelor lipidice, iar acetilcolina stimulează contracția musculară. Dacă tot nu se reușeste creșterea temperaturii interne, creierul va accelera și mai mult activitatea musculară și astfel vei experimenta celebrul frison.
