Trunchiul cerebral si cerebelul
Asa cum am precizat in partea intai, vertijul poate fi si central.
Comparativ cu vertijul periferic, vertijul central este de intensitate mica sau moderata, uneori lipsit de senzatie de greata sau varsatura. Simptomatologia vertijului central este invers proportional cu gravitatea problemei. Paradoxal, vertijul periferic prin intensitatea lui aduce pacientul la medic, ingrijorat fiind de starea stanatatii lui. In realitate, un vertij de origine centrala reprezinta un diagnostic de gravitate mai mare.
Cine sunt responsabilii pentru vertijul central? In primul rand apare prin leziuni ale nervului opt (nervul acustico-vestibular) care isi are originea la nivelul trunchiului cerebral. Acesta poate fi lezat prin tumori, diverse infectii, traumatisme sau in cadrul sclerozei multiple.
Cel de al doilea responsabil pentru un vertij de origine central este cerebelul. Cunoscut sub denumirea de ‘ creierul mic’, cerebelul a evoluat o data cu omul, adaptandu se permanent la noua pozitie bipeda a acestuia si la toate consecintele care decurg din aceasta pozitie. Rolul lui principal este legat de coordonare, precizie si mentinerea echilibrului . Pentru a si realiza functia primeste cantitati uriase de informatii (maduva spinarii, receptorii din periferie pentru diverse tipuri de sensibilitate) si emite pe baza acestora un program care sa ne ajute sa ne coordonam si echilibram cat mai bine miscarile. Comparativ cu alte structuri ale sistemului nervos central, cerebelul este foarte bine protejat si strategic pozitionat in partea posterioara a craniului. Localizarea aceasta prezinta si un dezavantaj in conditile unei hemoragii, cand din cauza spatiului mic si cresterii presiunii in zona , cerebelul poate fi impins afara din cutia craniana prin gaura occipital, scenariu urmat de deces. Afectarea acestuia poate duce la tulburari de coordonare , dificultatea in a aprecia distantele, tremor, tulburari de vorbire, vertij si tulburari de echilibru.
Pentru a intelege importanta covarsitoare a cerebelului, sa analizam rolul lui in viata de fiecare zi a fiecaruia. Va aduceti aminte de frana brusca pe care ati pus o ieri in incercarea de a evita sa loviti un pieton care trecea neregulamentar? O asemenea actiune e asociata cu un reflex coordonat de cerebel. Sistemul vizual a analizat un posibil pericol inainte de a se intampla actiunea, pe care l a transmis cortexului frontal. Acesta din urma a transmis situatia cerebelului care a analizat scenariul motor si a retransmis ordine cortexului frontal privind muschii care vor fi utilizati pentru a pune frana. Si toate acestea au fost realizate intr o fractiune de secunda. Exemple similare implica situatii de la alergatul de dimineata si pana la obtinerea unui zambet.
